E PRIMAVARA!

azeste-ti inima de ura…Mintea de ingrijorari…Traieste simplu…
Asteapta putin de la viata…Daruieste mult…Roaga-te intotdeauna…
Gandeste-te la altii…si la sentimentele altora…Umpleti inima de dragoste…
Raspandeste lumina…si bucurie-n jurul tau …Caci atunci…
vei gasi ceea ce meriti si cauti “FERICIREA¨!...
Un gând frumos poate fi ca o biserică, în care omul îşi odihneşte sufletul….
Noapte buna!!!

Sfaturi de la o batrana: Daca te vei indragosti vreodata…
 
Draga mea nepoata,
Daca te vei indragosti vreodata… indragosteste-te de cineva care stie care este culoarea ta preferata si cum iti place sa bei cafeaua. Indragosteste-te de cineva care iubeste modul tau de a fi, zambeste cand vede ca razi si ar face absolut orice pentru a te vedea fericita.
Indragosteste-te de un barbat care pune capul pe pieptul tau doar pentru a iti auzi bataile inimii…. Un barbat care te saruta in public si este mandru sa arate lumii intregi ca esti a lui.
Indragosteste-te de un barbat care te va face sa te intrebi de ce ti-a fost frica de iubire pana acum… un barbat care nu ar putea niciodata sa iti faca rau.
Alege un barbat care sa se indragosteasca in fiecare zi de defectele tale si sa te adore asa cum esti, adica perfecta! Indragosteste-te de un barbat care stie ca tu esti SINGURA FEMEIE langa care i-ar placea sa se trezeasca in fiecare zi.

I thought recited poetry
Like I be present.
And do not forget soon .....
And the dream can become reality!
   Recită-mi poezia-n gând
Ca şi cum aş fi de faţă.
Şi nu uita..... cât de curând
Şi visul poate prinde viaţă!
       
 
 
 "Dacă vrei să te iert, adu-mi flori de câmp, dacă nu… te voi ierta oricum…
"If you want to forgive you, bring me flowers field, if not ... I forgive you anyway ...

Permalink: https://anitanna.wordpress.com/2015/11/19/have-a-wonderful-thursday/comment-page-1/#comment-119501 Sf Grigorie Decapolitul.

DESPRE RECUNOSTINTA !

Intr-o zi, un tanar sarac care vindea diferite marfuri din  poarta in poarta ca sa-si plateasca studiile la universitate, gasi in  buzunar doar o moneda de 10 centi si-i era foame. 
Decise sa ceara ceva de mancare la urmatoarea casa. Dar nervii lui  l-au tradat cand ii deschise usa o femeie superba. In loc sa ceara ceva  de mancare, ceru un pahar cu apa.
Ea se gandi ca tanarul parea infometat, asa ca ii aduse un pahar mare cu lapte.
El il bau incet si dupa aceea intreba:
-Cat va datorez?- 
-Nu-mi datorezi nimic, raspunse ea. – mama mea ne-a invatat ca trebuie sa fim mereu buni cu cei care au nevoie de noi.. 
Si el raspunse: va multumesc din suflet…! 
Cand Howard Kelly pleca de la casa aceea, nu numai se simti mai  usurat, dar si increderea in D-zeu si in oameni deveni mai puternica.  Fusese pe punctul de a abandona studiile din cauza saraciei. 

Dupa cativa ani, femeia se imbolnavi grav. 
Medicii din satul ei erau ingrijorati. Dupa putin timp au trimis-o in oras. Il cautara pe Dr. Howard Kelly pentru o consultatie. 
Cand el auzi numele satului din care provenea pacienta, simti in ochi o lumina speciala si o senzatie placuta. 
Imediat Dr. Kelly urca din holul spitalului in camera ei. Imbracat  in halatul lui, doctorul intra sa o vada. Capriciile destinului, era ea,  o recunoscu imediat. Se intorase in sala vizibil  determinat sa faca tot  posibilul sa-i salveze viata. Din ziua aceea urmari cazul femeii cu cea  mai mare atentie, ea fu operata pe cord deschis si se recupera foarte  incet… 
Dupa o lunga lupta, ea invinse boala…! Era in sfarsit sanatoasa…!
Dat fiind ca pacienta era in afara oricarui pericol, Dr. Kelly ceru  biroului administrativ sa-i trimita factura cu totalul cheltuielilor, ca  s-o aprobe. 
O recontrola si o semna. Mai mult, scrise ceva pe marginea facturii si o trimise in camera pacientei.
Factura a ajuns in camera pacientei, dar ei ii era teama sa o  deschida, pentru ca stia ca ar fi lucrat pentru tot restul zilelor sale  ca sa plateasca costul unei interventii atat de complicate… 
In sfarsit o deschise si ceva ii atrase imediat atentia: pe marginile facturii citi aceste cuvinte… 
“Platita integral acum multi ani, cu un pahar de lapte” 
Ochii ei se umplura de lacrimi de bucurie si inima ei fu fericita si-l binecuvanta pe doctor pentru ca-i salvase viata… 

Sa nu te indoiesti ca vei culege ceea ce semeni…
Nu exista intamplarea… exista o invizibila mana a destinului -ceva nevazut-care reda fiecaruia ceea ce a dat…

<img src="https://2img.net/h/oi60.tinypic.com/1z3s579.jpg" alt="">

 
 
 

 BUNĂ DIMINEAȚA !
Fiecare dintre noi avem o aromă.
Unii purtăm în noi viaţa trăită mereu optimist cu aromă de flori de tei şi parfum de primăvară, alţii emanăm iz de busuioc şi rozmarin şi împrăştiem aromă mereu tânără de vară, cei mai tomnatici dintre noi, împătimiţi ai melancoliei răspândim aromă de măr cu scorţişoară, iar cei mai copilăroşi amintim de primele ninsori cu parfumul nostru de coajă de portocală.
...Fiecare dintre noi avem o aromă. Suntem pliculeţe de ceai. Aşteptăm în căni fierbinţi cu iubire să infuzăm pentru a ajunge în Rai...
Pliculețe de ceai – poezie de Mihai Gavrilescu.
O poveste.

Un cersetor se afla in mijlocul unei piete. La un moment dat, pe poarta cetatii intra un alai deosebit. Era caravana regala. Oamenii au inceput sa se miste care incotro. Cersetorul a vazut ca urma sa se apropie regele si plin de speranta si-a zis: „Vine regele, voi fi bogat ...” Imparatul a venit direct la el, caci venise special pentru el si, zambind, a intins mana si l-a intrebat: „ Ce-mi dai ?” Surprins, cersetorul s-a scormonit in traista si a scos un bob de orez, pe care l-a pus in mana regelui. El l-a luat zambind si a plecat. Dupa ce a ajuns acasa, regele si-a trimis slujitorul cu un ban de aur sa-l dea cersetorului. Ingandurat si trist, cersetorul a zis: „Doamne, de ce nu am dat tot orezul...?”




 




"Unul care da cu mana larga, ajunge mai bogat; si altul, care economiseste prea mult, nu face decat sa saraceasca." Proverbe 11:24

[size=20]Mă scol devreme și geamul deschid,
Mă-întind alene și timpul desfid!
Dar simt mirosul! E-atât de plăcut...
Cafeaua cuiva deja s-a făcut!
E... ca un sărut...

Fug să-mi fac una! Miros cutia...
Mă-înviorează, simt bucuria!
Visele zboară spre pernele moi
Și-n calendar scrie că azi e joi.
Ce dor mi-e de... noi!

Treabă-i destulă dar eu savurez
Ultima gură și-un pic mai visez
Că sunt cu tine. Dar tu ai plecat...
Și tot ce-a fost ieri, azi s-a repetat
Banal! Ce păcat... 
Viorel Croitoru
[/size]

[img][/img]